Amendamente la un buget netransparent şi superficial

Recent, Primăria a publicat „spre dezbatere publică”, un proiect de buget al municipiului Galaţi, pe site-ul propriu. Suntem invitaţi să transmitem orice observaţie am putea avea, cu privire la această propunere. Din păcate, nimeni, începând de la un simplu cetăţean fără cunoştinţe economice şi terminând cu unii dintre cei mai experimentaţi economişti sau specialişti în administraţie publică, nu ar putea, realmente, să îşi exprime o opinie informată, educată, cu privire la această propunere, atât din cauza superficialităţii proiectului, cât şi a totalei sale lipse de transparenţă. Iată de ce:

Cap. 51.02 – ni se spune că se vor cheltui 18 milioane lei pentru salariile angajaţilor Primăriei plus aproape 8 milioane lei, cheltuieli de funcţionare.

Nu ni se explică liniile de cost pentru aceşti angajaţi, în ce departamente lucrează aceştia şi de ce este necesară o cheltuială atât de mare. De aici rezultă că nu există o strategie de reducere a numărului de angajaţi ai Primăriei şi nici una de diminuare, eventual printr-o eficientizare electronică, a birocraţiei prin care trebuie să treacă cetăţenii. La un calcul simplu putem trage concluzia că Primăria are aproape 1.000 de angajaţi, ceea ce înseamnă 1 angajat la fiecare 200 de cetăţeni. Dacă luăm în considerare şi toate structurile din subordine, vom obţine chiar un angajat la 100 de cetăţeni.

Cap. 54.02 – 10 milioane lei – rezerva bugetară, fără a ni se explica cum s-a ales această sumă, după ce regulă, de ce nu 12 milioane lei sau de ce nu 8 milioane lei.

Cap. 55.02 – aproape 7 milioane lei pentru plata comisioanelor şi dobânzilor – fără a se prezenta şi graficele de rambursare precum şi destinaţia pe care au avut-o sumele împrumutate, adică în ce s-au investit banii împrumutaţi.

Cap. 61.02 – aproape 12 milioane lei pentru Poliţia Locală – fără a se prezenta structura de cheltuieli a acesteia, adică suma plătită pentru salariile directe, cât şi pentru salariile indirecte, cât s-a plătit pentru combustibil, pentru dotări, utilităţi ş.a.m.d. De asemenea, cheltuielile nu sunt programate corelat cu măsurarea infracţionalităţii în diferitele zone ale municipiului, nu este motivată investiţia în unele zone faţă de altele, nu sunt descrise statistici cu privire la activitatea şi veniturile obţinute din amenzi.

Cap. 65.02 – aproape 175 milioane lei pentru învăţământ – fără a ni se prezenta costul per elev, fără a se defalca costurile salariale directe faţă de cele indirecte, fără a se prezenta defalcarea costurilor cu utilităţile, cu paza, cu celelalte capitole bugetare aferente administrării unităţilor de învăţământ.

Cap 66.02 – aproape 12 milioane lei pentru sănătate – fără a ni se prezenta costul per pacient, fără defalcarea costurilor salariale directe faţă de cele indirecte, fără a se prezenta defalcarea costurilor cu utilităţile, cu paza, cu celelalte capitole bugetare aferente administrării spitalelor şi dispensarelor.

Cap. 67.02 – aproape 33 milioane lei pentru cultură, recreere şi religie (atenţie, mai mult decât pentru sănătate), dintre care 13 milioane pentru teatre – fără a fi defalcate salariile directe, indirecte, celelalte cheltuieli directe şi indirecte şi fără a fi evidenţiate veniturile obţinute de fiecare

unitate culturală, iar alte 20 de milioane de lei vor fi destinate acţiunilor sportive, culturale (presupunem că altele decât cele teatrale) şi religioase, fără a ni se menţiona care sunt acestea, precum şi întreţinerea parcurilor, fără a avea nici cea mai vagă idee cât costă suta de metri pătraţi de parc întreţinut, care sunt parcurile în cauză, în ce cartiere, şi, în general, pe ce se dau banii.

Cap. 68.02 – 30 milioane lei pentru ajutoare sociale, fără a evidenţia nici o cheltuială defalcată, fără a ni se prezenta costul per capita persoană asistată social şi fără a descrie serviciile furnizate pentru aceştia. Din nou, bugetul este mai mare decât cel pentru sănătate.

Cap. 70.02 – 25 milioane lei pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, fără a se prezenta concret proiectele prevăzute. Ni se specifică faptul că se vor investi bani în iluminat public, reparaţii clădiri, pază şi ape meteorice, din nou, fără a se prezenta costurile defalcate.

Cap. 74.02 – 34 milioane lei, din nou, un buget mai mare decât cel alocat sănătăţii, este destinat salubrizării, fără a fi fixate obiective concrete cu privire la câinii maidanezi, colectarea selectivă sau deszăpezirea oraşului. Fără a separa cheltuielile salariale directe de cele indirecte, fără a evidenţia cheltuielile de funcţionare şi cuantumul acestora, fără nimic. 34 milioane lei – fără nici o explicaţie.

Cap. 81.02 – 28 milioane lei – subvenţii pentru energia termică. Nu ne sunt prezentate formula, modul de calcul şi filosofia acestei subvenţii, nu ne este explicată vreo strategie de înlocuire a ei cu investiţii în eficienţa energetică, ni se induce ideea că e o pomană dată de primărie populaţiei când, de fapt, este vorba tot de resursele financiare ale populaţiei.

Cap. 84.02 – 50 milioane lei – transporturi. Din nou avem aici o subvenţie ne-explicata şi ne-detaliată, ni se precizează, în schimb, că 10 milioane de lei sunt cheltuieli destinate întreţinerii străzilor. Care? În ce constă întreţinerea şi care sunt măsurile deja luate ca aceste cheltuieli să fie mai mici celor de anul trecut şi mai mari decât cele din anul următor? 9 milioane de lei se vor duce în rambursarea unor credite contractate pentru investiţii care nu sunt menţionate.

În condiţiile lipsei de eficienţă, lipsei de transparenţă precum şi a lipsei de profesionalism demonstrate mai sus, este clar că bugetul nu lasă loc decât pentru 50 de milioane de lei destinaţi investiţiilor şi dezvoltării, bani pentru care, în proiectul de buget pe 2015, nu este prezentată nici o destinaţie clară, nici un proiect cu o viziune pe termen lung.

De asemenea, nu sunt prezentate proiecte cu finanţare europeană la care bugetul local ar trebui să participe, nu este prezentată vreo investiţie pentru rezolvarea unor probleme stringente ale oraşului, precum lipsa locurilor de muncă, restrângerea activităţii Arcelor Mittal, contrabalansarea lipsei de interes a investitorilor, atragerea tineretului în Galaţi sau chiar rezolvarea problemei termoficării.

În acest context, invitaţia de a aduce îmbunătăţiri, de a supune bugetul local dezbaterii publice este o invitaţie de faţadă, de formă, pentru că, de fapt, interesele primarului Marius Stan, precum şi ale apropiaţilor acestuia şi ale Consilierilor Locali, sunt de a păstra lipsa de transparenţă a cheltuirii banului public, pentru a nu putea fi traşi la răspundere de electorat, peste 18 luni, la alegerile locale.

Invităm Primarul, precum şi persoanele din jurul acestuia, să clarifice problemele ridicate mai sus şi, pe această cale, să nască o dezbatere publică reală cu privire la bugetul local, alături de societatea civila şi de toate celelalte părţi interesate.

De asemenea, Partidul Naţional Liberal este în plin proces de formare a unei echipe care va avea misiunea de a formula o strategie de dezvoltare pe termen lung a municipiului Galaţi. Invităm persoanele care au contribuit la redactarea acestei propuneri amatoristice de buget să urmărească seria de comunicate ale acestei echipe. În cadrul acestora, vom evidenţia bunele practici ale unor municipii reşedinţă de judeţ din România, precum şi unele practici din străinătate şi vom face propuneri concrete de îmbunătăţire a traiului gălăţenilor, pe care solicitam ca Primăria să le pună de urgenţă în practică.

Anunțuri

3 gânduri despre „Amendamente la un buget netransparent şi superficial

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s