„În Galaţi, iarna va fi ca vara”

CE VREM SĂ FACEM?

  • Să reabilităm termic, până la 1 ianuarie 2015, cu fonduri europene şi fără costuri pentru proprietari, 50.000 de apartamente în municipiul Galaţi. Începem la 1 iulie 2012 pentru că reabilitarea termică reprezintă o investiţie economică pe timp de criză, de care trebuie să beneficieze toţi gălăţenii care deţin un apartament de bloc.

CUM FACEM ASTA?

  • Punem în aplicare un proiect pe 4 ani, de anvelopare a 50.000 de apartamente, pentru suma de 25.000.000 de euro, bani proveniţi din fonduri europene. Creăm, astfel, circa 750 de locuri de muncă cu caracter permanent.
  • Direcţionăm banii din bugetul local cu prioritate către investiţii cu valoare economică, aşa cum este programul de reabilitare termică a blocurilor.

DE CE FACEM ASTA?

  • Pentru că reabilitarea termică a blocurilor este o investiţie sigură pe timp de criză, care aduce locuri de muncă în domeniul construcţiilor.
  • Pentru că reabilitarea termică a clădirilor este cea mai eficientă metodă de reducere a facturilor la întreţinere: facturile la întreţinere scad cu până la 50%, iar pierderile de căldură cu 80%.
  • Pentru că reabilitarea termică va însemna, pentru gălăţeni, creşterea valorii apartamentelor.”

Textul de mai sus reprezintă una din gogoşile servite de Marius Stan în timpul campaniei electorale din 2012. Din păcate, vorbele sale goale nu mai au nevoie de nici un comentariu.

Culmea este că proiectul putea fi făcut, dar nu s-a dorit. În fiecare an bugetul oraşului nu a fost integral cheltuit. De exemplu, doar anul trecut au rămas în buget 50 de milioane de lei.

Anunțuri

Şantiere în timpul anului şcolar în peste 30 de instituţii de învăţământ

Deşi aveau bani şi nu au reuşit nici anul trecut să cheltuiască tot bugetul, autorităţile locale au alocat târziu fondurile pentru renovarea multor instituţii de învăţământ. În peste 30 de cazuri, contractele au fost semnate după începerea anului şcolar, existând numeroase situaţii când actele au fost parafate abia la sfârşitul lunii noiembrie!

În aceste condiţii, nu e de mirare că în 30 de instituţii elevii şi cadrele didactice şi-au desfăşurat activitatea luni de zile în şantiere.

Ca şi record negativ, abia pe 24 noiembrie, la peste două luni de la începerea şcolii, se semnau contractele de montare a centralelor termice la Grădiniţa 26, Şcoala „Ştefan cel Mare” şi Liceul Teoretic Dunărea.

Cu doar câteva zile mai devreme, pe 20 noiembrie, se semnau actele pentru reparaţii şi igienizări la Grădiniţa nr. 1, pentru reparaţii la centrala termică a Colegiului „Vasile Alescsandri” şi pentru reparaţii gratii parter la Şcoala „Sf. Grigore Teologul”.

Pe 11 noiembrie, la două luni de la începerea şcolii, se semnau documentele pentru reparaţii şi igienizări la Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu”, Liceul Teoretic „Radu Negru”, Şcoala nr. 40 „Iulia Haşdeu”, Grădiniţa Licurici.

Pe 7 noiembrie, se întocmeau documentele pentru reparaţii grup sanitar şi înlocuire tâmplărie la Colegiul „Elena Doamna” iar la începutul lui octombrie se finalizau actele pentru construire şarpantă şi învelitoare la colegiul Traian Vuia, Liceul A. Saligny, Liceul Sportiv, Liceul Dunărea, Liceul E. Racoviţă, Colegiul D. Moţoc, Şcoala 17, Şcoala 31, Şcoala 3, Şcoala 40, Şcoala 41, Şcoala P.Ţuţea, Şcoala nr. 22 şi căminul Colegiului Costache Negri.

În sfârşit, pe 22 septembrie se aprobau reparaţiile curente la Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” iar pe 15 septembrie lucrările de reparaţii şi igienizări la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Colegiul Costache Negri, Grădiniţele Neniţescu şi Sf. Stelian, Şcoala „Dan Barbilian”.

Dat fiind că erau bani la buget şi se ştia data la care începe şcoala, lucrările puteau fi programate să se desfăşoare în timpul vacanţei de vară. Doar proasta organizare şi nepriceperea administraţiei locale au făcut ca zeci de mii de elevi şi sute de cadre didactice să aibă de suferit. Din informaţiile noastre nici măcar acum, în prag de februarie, lucrările nu s-au terminat la multe din unităţile de învăţământ enumerate mai sus. Într-o astfel de situaţie se află, de exemplu, Liceul Sportiv, Şcola nr. 40 şi Liceul Dunărea.

Termoficarea Galaţiului, preluată de o firmă politizată, îngropată în datorii

Intrarea în faliment a Apaterm arată încă o dată cât de nepregătite sunt autorităţile locale să gestioneze problemele serioase ale oraşului. Deşi suntem într-o situaţie critică în ceea ce priveşte sistemul centralizat de încălzire, nici până la această oră nu avem o strategie dezbătută şi agreată, cu soluţiile optime, termene de realizare şi surse de finanţare, iar populaţia stă sub permanenta ameninţare că poate rămâne în frig în plină iarnă.

Fără o strategie viabilă, noua societate Calorgal, despre care se spună că va prelua activitatea Apaterm, va acoperi în cel mai bun caz o situaţie de urgenţă, de moment, dar nu va rezolva problema încălzirii şi asigurării apei calde la Galaţi pe termen lung, cu asigurarea calităţii corespunzătoare a serviciului la preturi suportabile pentru consumatori.

În primul rând, pentru a putea funcţiona, Calorgal ar trebui să aibă un buget de salarii şi de investiţii de minim 500.000 de euro pe lună (presupunând că ar activa cu doar 500 de angajaţi şi ar face reparaţiile şi investiţiile minim necesare). La acestea trebuie adăugat un buget necesar utilării complete a sediului, în condiţiile în care toate bunurile falimentarului Apaterm vor fi scoase la licitaţie. Astfel, doar pentru a-şi desfăşura activitatea la un nivel minim Calorgal ar avea nevoie de un buget estimat pentru 2015 de cel puţin 5 milioane de euro. De unde se iau aceşti bani?

Ca fapt divers, societatea a funcţionat în 2012 cu 4 angajaţi şi a avut 2.892 de lei datorii iar în 2013 a avut un singur angajat şi a încheiat anul cu 57.089 lei datorii. Aşadar o firmă, care nu e în stare să obţină profit cu un singur angajat, se va îngriji de termoficarea oraşului, de destinele a peste 60.000 de beneficiari şi va avea în grijă un buget de zeci de milioane de lei?!

După cum arătam şi în urmă cu doi ani, în conducerea Calorgal au fost numite trei persoane, după cum urmează: Silviu Bacalum (33 de ani la momentul numirii) – administrator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie; Ionuţ – Florin Pucheanu (31 de ani la momentul numirii) – administrator şi membru al Consiliului de Administraţie; Mircea Ispas (51 de ani la momentul numirii) – administrator şi membru al Consiliului de Administraţie. Dacă în ceea ce-l priveşte pe Mircea Ispas nu poate fi contestată vasta sa experienţă în domeniul termoficării, aş dori să ne explice primarul Marius Stan care au fost criteriile după care au fost numiţi ceilalţi doi administratori? În condiţiile în care experienţa lor în domeniu nu există, se poate vorbi doar de politizarea conducerii Calorgal. Principala calitate pe care o aveau Pucheanu (membru PSD) şi Bacalum (membru PNL) era cea de consilieri ai primarului, nu şi de experţi în domeniu.

Nu în ultimul rând trebuie reamintită indiferenţa criminală a actualei administraţii. În noiembrie 2011, pe fondul conflictului dintre Electrocentrale şi Apaterm, Dumitru Nicolae a decis că ar fi necesară o alternativă la monopolul gigacaloriei deţinut de Electrocentrale. Edilul a discutat atunci cu suedezii de la Usitall, care s-au arătat dispuşi să investească 200 de milioane de euro într-o centrală pe bază de deşeuri. Municipalitatea trebuia să ofere doar terenul şi gunoiul. Extrem de interesaţi de proiect, suedezii au venit în aprilie 2012, la Galaţi, cu o delegaţie condusă de Excelenţa Sa dl. Anders Bengtcén, Ambasadorul Suediei în România.

Odată cu schimbarea primarului, s-a schimbat şi politica noii administraţii, care a decis că nu este oportună o asemenea investiţie. Sătui să tot bată la uşi închise, suedezii au renunţat la proiect în decembrie 2012. “Motivul pentru care am decis să stopăm discuţiile cu autorităţile locale din România este lipsa lor de interes. A fost dificil până să şi discutăm cu ei. Deşi reprezentanţii municipalităţii au avut acces la toate informaţiile despre tehnologia Usitall o perioadă îndelungată, nu a existat niciun angajament din partea acestora faţă de planul nostru de investiţie, în ciuda faptului că soluţia noastră de cogenerare ar asigura, în doar câţiva ani, încălzirea apartamentelor din oraş la preţuri extrem de competitive, folosind doar deşeuri municipale. Din păcate, la nivelul autorităţilor locale nu există deocamdată un plan sustenabil pentru asigurarea agentului termic pe termen lung, la costuri mici sau în ceea ce priveşte impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător”, declara atunci Mattias Philipsson, CEO Usitall.

Termenul de execuţie avansat la discuţiile cu primarul Dumitru Nicolae era de doi ani. Astfel, dacă interese locale meschine nu ar fi blocat acest proiect,  gălăţenii ar fi beneficiat din toamna lui 2014 de căldură din gunoaie, la un preţ mult mai mic faţă de frigul oferit de Apaterm şi Electrocentrale.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcate mesajele contradictorii transmise de primarul Marius Stan: Ba declara că serviciul centralizat e falimentar şi nu mai are niciun viitor şi că va acorda sprijin financiar pentru achiziţionarea de centrale de apartament, ba susţine că serviciul centralizat este viitorul şi trebuie salvat şi dezvoltat.

În consecinţă, cerem autorităţilor locale să prezinte de urgenţă spre dezbatere publică planul legat de sistemul centralizat de încălzire al oraşului.

Amendamente la un buget netransparent şi superficial

Recent, Primăria a publicat „spre dezbatere publică”, un proiect de buget al municipiului Galaţi, pe site-ul propriu. Suntem invitaţi să transmitem orice observaţie am putea avea, cu privire la această propunere. Din păcate, nimeni, începând de la un simplu cetăţean fără cunoştinţe economice şi terminând cu unii dintre cei mai experimentaţi economişti sau specialişti în administraţie publică, nu ar putea, realmente, să îşi exprime o opinie informată, educată, cu privire la această propunere, atât din cauza superficialităţii proiectului, cât şi a totalei sale lipse de transparenţă. Iată de ce:

Cap. 51.02 – ni se spune că se vor cheltui 18 milioane lei pentru salariile angajaţilor Primăriei plus aproape 8 milioane lei, cheltuieli de funcţionare.

Nu ni se explică liniile de cost pentru aceşti angajaţi, în ce departamente lucrează aceştia şi de ce este necesară o cheltuială atât de mare. De aici rezultă că nu există o strategie de reducere a numărului de angajaţi ai Primăriei şi nici una de diminuare, eventual printr-o eficientizare electronică, a birocraţiei prin care trebuie să treacă cetăţenii. La un calcul simplu putem trage concluzia că Primăria are aproape 1.000 de angajaţi, ceea ce înseamnă 1 angajat la fiecare 200 de cetăţeni. Dacă luăm în considerare şi toate structurile din subordine, vom obţine chiar un angajat la 100 de cetăţeni.

Cap. 54.02 – 10 milioane lei – rezerva bugetară, fără a ni se explica cum s-a ales această sumă, după ce regulă, de ce nu 12 milioane lei sau de ce nu 8 milioane lei.

Cap. 55.02 – aproape 7 milioane lei pentru plata comisioanelor şi dobânzilor – fără a se prezenta şi graficele de rambursare precum şi destinaţia pe care au avut-o sumele împrumutate, adică în ce s-au investit banii împrumutaţi.

Cap. 61.02 – aproape 12 milioane lei pentru Poliţia Locală – fără a se prezenta structura de cheltuieli a acesteia, adică suma plătită pentru salariile directe, cât şi pentru salariile indirecte, cât s-a plătit pentru combustibil, pentru dotări, utilităţi ş.a.m.d. De asemenea, cheltuielile nu sunt programate corelat cu măsurarea infracţionalităţii în diferitele zone ale municipiului, nu este motivată investiţia în unele zone faţă de altele, nu sunt descrise statistici cu privire la activitatea şi veniturile obţinute din amenzi.

Cap. 65.02 – aproape 175 milioane lei pentru învăţământ – fără a ni se prezenta costul per elev, fără a se defalca costurile salariale directe faţă de cele indirecte, fără a se prezenta defalcarea costurilor cu utilităţile, cu paza, cu celelalte capitole bugetare aferente administrării unităţilor de învăţământ.

Cap 66.02 – aproape 12 milioane lei pentru sănătate – fără a ni se prezenta costul per pacient, fără defalcarea costurilor salariale directe faţă de cele indirecte, fără a se prezenta defalcarea costurilor cu utilităţile, cu paza, cu celelalte capitole bugetare aferente administrării spitalelor şi dispensarelor.

Cap. 67.02 – aproape 33 milioane lei pentru cultură, recreere şi religie (atenţie, mai mult decât pentru sănătate), dintre care 13 milioane pentru teatre – fără a fi defalcate salariile directe, indirecte, celelalte cheltuieli directe şi indirecte şi fără a fi evidenţiate veniturile obţinute de fiecare

unitate culturală, iar alte 20 de milioane de lei vor fi destinate acţiunilor sportive, culturale (presupunem că altele decât cele teatrale) şi religioase, fără a ni se menţiona care sunt acestea, precum şi întreţinerea parcurilor, fără a avea nici cea mai vagă idee cât costă suta de metri pătraţi de parc întreţinut, care sunt parcurile în cauză, în ce cartiere, şi, în general, pe ce se dau banii.

Cap. 68.02 – 30 milioane lei pentru ajutoare sociale, fără a evidenţia nici o cheltuială defalcată, fără a ni se prezenta costul per capita persoană asistată social şi fără a descrie serviciile furnizate pentru aceştia. Din nou, bugetul este mai mare decât cel pentru sănătate.

Cap. 70.02 – 25 milioane lei pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, fără a se prezenta concret proiectele prevăzute. Ni se specifică faptul că se vor investi bani în iluminat public, reparaţii clădiri, pază şi ape meteorice, din nou, fără a se prezenta costurile defalcate.

Cap. 74.02 – 34 milioane lei, din nou, un buget mai mare decât cel alocat sănătăţii, este destinat salubrizării, fără a fi fixate obiective concrete cu privire la câinii maidanezi, colectarea selectivă sau deszăpezirea oraşului. Fără a separa cheltuielile salariale directe de cele indirecte, fără a evidenţia cheltuielile de funcţionare şi cuantumul acestora, fără nimic. 34 milioane lei – fără nici o explicaţie.

Cap. 81.02 – 28 milioane lei – subvenţii pentru energia termică. Nu ne sunt prezentate formula, modul de calcul şi filosofia acestei subvenţii, nu ne este explicată vreo strategie de înlocuire a ei cu investiţii în eficienţa energetică, ni se induce ideea că e o pomană dată de primărie populaţiei când, de fapt, este vorba tot de resursele financiare ale populaţiei.

Cap. 84.02 – 50 milioane lei – transporturi. Din nou avem aici o subvenţie ne-explicata şi ne-detaliată, ni se precizează, în schimb, că 10 milioane de lei sunt cheltuieli destinate întreţinerii străzilor. Care? În ce constă întreţinerea şi care sunt măsurile deja luate ca aceste cheltuieli să fie mai mici celor de anul trecut şi mai mari decât cele din anul următor? 9 milioane de lei se vor duce în rambursarea unor credite contractate pentru investiţii care nu sunt menţionate.

În condiţiile lipsei de eficienţă, lipsei de transparenţă precum şi a lipsei de profesionalism demonstrate mai sus, este clar că bugetul nu lasă loc decât pentru 50 de milioane de lei destinaţi investiţiilor şi dezvoltării, bani pentru care, în proiectul de buget pe 2015, nu este prezentată nici o destinaţie clară, nici un proiect cu o viziune pe termen lung.

De asemenea, nu sunt prezentate proiecte cu finanţare europeană la care bugetul local ar trebui să participe, nu este prezentată vreo investiţie pentru rezolvarea unor probleme stringente ale oraşului, precum lipsa locurilor de muncă, restrângerea activităţii Arcelor Mittal, contrabalansarea lipsei de interes a investitorilor, atragerea tineretului în Galaţi sau chiar rezolvarea problemei termoficării.

În acest context, invitaţia de a aduce îmbunătăţiri, de a supune bugetul local dezbaterii publice este o invitaţie de faţadă, de formă, pentru că, de fapt, interesele primarului Marius Stan, precum şi ale apropiaţilor acestuia şi ale Consilierilor Locali, sunt de a păstra lipsa de transparenţă a cheltuirii banului public, pentru a nu putea fi traşi la răspundere de electorat, peste 18 luni, la alegerile locale.

Invităm Primarul, precum şi persoanele din jurul acestuia, să clarifice problemele ridicate mai sus şi, pe această cale, să nască o dezbatere publică reală cu privire la bugetul local, alături de societatea civila şi de toate celelalte părţi interesate.

De asemenea, Partidul Naţional Liberal este în plin proces de formare a unei echipe care va avea misiunea de a formula o strategie de dezvoltare pe termen lung a municipiului Galaţi. Invităm persoanele care au contribuit la redactarea acestei propuneri amatoristice de buget să urmărească seria de comunicate ale acestei echipe. În cadrul acestora, vom evidenţia bunele practici ale unor municipii reşedinţă de judeţ din România, precum şi unele practici din străinătate şi vom face propuneri concrete de îmbunătăţire a traiului gălăţenilor, pe care solicitam ca Primăria să le pună de urgenţă în practică.

Unde ajung banii din galele sportive finanţate de la bugetul local?

În urmă cu mai bine de un an, pe 21 decembrie 2013, Primăria Galaţi împreună cu Federaţia Română de Kempo organizau la patinoar „Superkombat World Grand Prix”. Scopul evenimentului era ajutorarea sinistraţilor afectaţi de inundaţiile din septembrie 2013.

Nouă oameni şi-au pierdut atunci viaţa, 8.000 de gălăţeni au fost evacuaţi, 17.000 de animale au murit iar peste 2.500 de case şi anexe gospodăreşti (din 39 de comune) au suferit diferite grade de distrugere.

Pentru a lansa cât mai eficient campania umanitară, primarul Marius Stan şi-a rupt din preţiosul său timp şi a făcut o vizită de câteva zile în oraşul italian Carrara, spre a promova evenimentul.

Totodată, a iniţiat Hotărârea Consiliului Local nr. 516 din 21.11.2013 prin care se prevede asocierea Municipiului Galaţi cu Federaţia Română de Kempo în vederea desfăşurării în data de 21.11.2013 a evenimentului „Superkombat World Grand Prix”. În această hotărâre „se aprobă alocarea sumei de 150.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor ce vor fi justificate prin decont până la data de 31.12.2013”.

La evenimentul sportiv au participat aproximativ 3.000 de spectatori, meciurile fiind televizate de una dintre cele mai cunoscute televiziuni din domeniu, Eurosport.

În aceste condiţii, cerem public organizatorului local, Primăria Galaţi, să prezinte un raport detaliat cu următoarele date:

– Ce reprezentanţi locali s-au deplasat la Carrara, cât a costat deplasarea lor şi cine a plătit pentru ea?

– câte primării gălăţene au beneficiat de ajutor umanitar, în ce anume a constat acesta şi care au fost criteriile de atribuire;

– care au fost, detaliat, toate veniturile obţinute în urma organizării acestei gale, din drepturile de televizare şi vânzarea biletelor (avem informaţia, de exemplu, că, deşi tribunele au fost pline cu 3.000 de oameni, s-au vândut doar 400 de bilete, suma total încasată fiind de 4.000 de euro). Ce destinaţie au avut aceste venituri?

Conform informaţiilor pe care le avem până în prezent, sumele care ar fi ajuns la sinistraţi sunt net inferioare celor alocate din bugetul primăriei pentru acest eveniment. Sperăm ca raportul Primăriei Galaţi să facă deplină lumină în acest caz.

Din păcate, evenimentele sportive de acest gen par a fi făcute doar pentru a sifona banul public. Un raport recent al Curţii de Conturi scotea la iveală nereguli totale de peste 1 milion de lei la Gala de Box WBO organizată în februarie 2013 de Primăria Galaţi şi firma de impresariat EC Boxing, gală la care pugilistul Cristian Ciocan l-a învins pe ucraineanul Aleksi Mazîkin.

Pentru această gală s-au scos din bugetul oraşului 325.000 de euro şi cerem public şi în acest caz un raport detaliat referitor la nivelul încasărilor totale şi modul de utilizare a bugetului.

Cât priveşte cheltuirea banilor publici, reprezentanţii Curţii de Conturi susţin că „nu au fost prezentate documente justificative care să certifice recepţia bunurilor şi executarea serviciilor, precum şi exactitatea plăţilor în sumă de 821.015 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea evenimentului sportiv din data de 22.02.2013, finanţat din bugetul local al municipiului. Valoarea estimativă a abaterii constatate este de 821.015 lei, inclusiv TVA, la care se adaugă majorări cu întârzierea în cuantum de 267.484 de lei (total 1.088.499 lei)”.

Un exemplu elocvent al modului cum s-au cheltuit banii este că s-au cumpărat, chiar şi după gală, materialele publicitare în valoare de 4.761 de lei! La ce mai era nevoie de publicitate pentru ceva ce se încheiase?!