Nereguli de 170.000 de lei la amenajarea unui singur sens giratoriu

Modul în care administraţia locală îşi bate joc de banii noştri poate fi ilustrat nu doar în cazul lucrărilor mari (factura la deszăpezire de iarna trecută a fost umflată cu peste 800.000 de lei) ci şi al celor mici. Astfel, la un simplu sens giratoriu s-au plătit în plus 170.000 de lei „reprezentând contravaloarea unor lucrări neexecutate şi al unor lucrări decontate la un preţ mai mare decât cel înscris în devizul ofertă”, după cum se arată într-un raport al Curţii de Conturi.

Lucrarea vizată este cea referitoare la înlocuirea bordurilor şi repararea covorului asfaltic la inelul de rocadă din str. Brăilei.

Astfel, s-au plătit nejustificat 52.000 de lei pentru închirierea unei freze de asfalt, deşi decaparea a fost făcută manual, conform devizului. Un alt exemplu este că s-au dat 87.000 de lei pentru transport beton asfaltic, bani care nu trebuiau achitaţi deoarece livrarea materialului s-a realizat la locul lucrării, conform contractului.

Majoritatea gălăţenilor sunt ţinuţi abuziv în frig, deşi sunt bun-platnici.

Pentru a-şi masca incompetenţa criminală, autorităţile locale au pornit o adevărată campanie de denigrare la adresa gălăţenilor. Astfel, se încearcă să se inducă ideea că a fost sistată căldura în întreg oraşul din cauză că oamenii ar fi rău platnici. Adevărul este că majoritatea gălăţenilor sunt cu plăţile la zi sau au datorii infime, ce nu justifică măsura criminală de a fi lăsaţi în frig în plină iarnă.

Astfel, conform datelor publice făcute de Apaterm, din 691 asociaţii de proprietari în noiembrie un sfert (156 de asociaţii) erau cu plăţile la zi sau chiar în avans! De ce trebuie ţinuţi în frig oamenii din aceste asociaţii?

Alte 121 asociaţii de proprietari au datorii infime, mult sub 9.999 lei. Astfel 32 au debite sub 999 lei, 43 de asociaţii au debite între 1.000 de lei şi 4.999 lei iar alte 46 de asociaţii au debite între 5.000 de lei şi 9.999 lei. Însumat, cele 121 de asociaţii au un debit sub 500.000 de lei (aproximativ 4.000 de lei debit/ asociaţie). De ce trebuie ţinuţi în frig oamenii din aceste asociaţii?

Alte 150 de asociaţii au datorii între 10.000 de lei şi 49.999 lei, media înregistrată fiind de aproximativ 28.000 de lei/ asociaţie. De ce trebuie ţinuţi în frig oamenii din aceste asociaţii?

Astfel, 427 de asociaţii sunt cu plata la zi sau aproape la zi. Plus că şi în restul cazurilor sunt foarte mulţi oameni de bună credinţă. În total, estimăm că aproximativ trei sferturi dintre gălăţeni sunt cu plăţile la zi sau cu datorii infime. De ce trebuie ţinuţi în frig aceşti oameni?

În repetate rânduri, reprezentanţii Electrocentrale au arătat că nu primesc nici măcar jumătate din banii încasaţi de Apaterm. Nu mai departe la începutul acestei săptămâni cei de la Electrocentrale susţineau că au încasat doar 145.000 de lei din datoria curentă de 35 de milioane pe care o are Apaterm faţă de furnizorul de agent termic. Dacă majoritatea gălăţenilor sunt cu plăţile la zi, unde sunt banii? Solicităm reprezentanţilor Apaterm să prezinte public un raport de venituri şi cheltuieli, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu banii. În ceea ce priveşte primăria, o somăm să se concentreze pe găsirea de soluţii privind încălzirea oraşului şi nu pe denigrarea cetăţenilor.

Deszăpezire la costuri umflate

Un audit al Curţii de Conturi a scos la iveală faptul că gălăţenii au plătit iarna trecută o factură la deszăpezire umflată cu cel puţin 800.000 de lei.

Principalele nereguli semnalează închirierea unor utilaje la preţuri duble faţă de minimul contractat, achitarea unor ore fictive de funcţionare precum şi plata unor utilaje ale unor SRL-uri cu care nu existau contracte.

Astfel, iarna trecută nu au fost folosite cu prioritate utilajele deţinute de serviciul public „Ecosal”, cu toate că aveau tarifele orare de funcţionare cele mai mici comparativ cu toţi ceilalţi prestatori contractaţi.

Întrucât activitatea de deszăpezire a fost delegată serviciului public Ecosal, iar acesta a încheiat contractele de închiriere a utilajelor de deszăpezire, ar fi trebuit ca reprezentanţii acestuia să coordoneze întreaga activitate de deszăpezire. De fapt, solicitarea utilajelor s-a făcut de către personal din cadrul primăriei Municipiului Galaţi, fără a se ţine cont de cuantumul tarifelor orelor de funcţionare a utilajelor, fapt ce a determinat solicitarea cu prioritate a utilajelor cu tariful cel mai ridicat.

Spre exemplu, în noaptea de 30 – 31 decembrie 2014, în intervalul orar 20 – 8, s-au utilizat:

  • autobasculante cu tarif orar de 154 de lei, cu toate că erau contractate şi autobasculante cu tarif orar de 76, 130, 138, respectiv 140 de lei;
  • autoîncărcătoare cu tarif orar de 238 de lei, cu toate că erau contractate autoîncărcătoare cu tarif orar de 100, 200 sau 228 de lei.

Multe din orele pontate, în cuantum de aproximativ 40.000 de lei, sunt considerate fictive. De exemplu, pe 25 şi 26 ianuarie 2014 au fost confirmate în unele cazuri 12 ore de funcţionare a utilajelor din 12 ore, neavându-se în vedere perioadele de deplasare în vederea alimentării cu combustibil sau schimbul de personal, operaţiuni realizabile în cel puţin o oră.

Reprezentanţii Curţii de Conturi consideră că s-ar fi realizat o economie de 480.487 de lei, inclusiv TVA, dacă s-ar fi aplicat ordinea crescătoare a tarifelor orare de funcţionare a utilajelor de deszăpezire, timpul real de funcţionare a acestora şi dacă s-ar fi folosit cu prioritate utilajele Ecosal, având tariful orar de funcţionare cel mai scăzut.

Nu au fost încheiate în toate cazurile procese verbale de recepţie a lucrărilor care să confirme realitatea orelor de funcţionare a utilajelor. În plus, nu există note telefonice care să justifice numărul de utilaje solicitate şi motivele pentru care au fost solicitate cu prioritate utilajele cu tariful de funcţionare cel mai mare.

Pe lângă acestea, Serviciul public Ecosal Galaţi a înscris cantităţi de material antiderapant mai mari decât cele efectiv consumate şi la un preţ mai mare decât preţul de achiziţie al bunurilor respective, rezultând astfel o diferenţă plătită suplimentar de 4.922 de lei, inclusiv TVA.

În plus, în ianuarie 2014 au fost confirmate şi plătite ore de funcţionare ale unor utilaje aparţinând unor societăţi cu care nu erau încheiate contracte, cum ar fi: SC Gendav SRL, SC Megarid SRL ori SC Lemnland SRL

În concluzie, valoarea estimativă a abaterilor cumulate este de 806.389 lei, din care suma de 766.040 lei reprezintă plăţi nejustificate pentru achiziţii de servicii la un tarif mai mare decât cel contractat iar suma de 40.349 reprezintă beneficii legale nerealizate.

La toate acestea se adaugă şi faptul că Primăria Galaţi a cheltuit anul trecut, pentru 7.000 de tone de sare industrială pentru deszăpezire, aproape 3 milioane de lei. De două ori mai mult decât dacă ar fi cumpărat-o de la oricare din salinele din România.

Dispariţia misterioasă a containerelor destinate colectării selective

În timpul mandatului meu de viceprimar a fost implementat un proiect ISPA, în valoare de 23 de milioane de euro (finanţat în proporţie de 75% din fonduri europene) prin care se dorea crearea unui nou sistem de management al deşeurilor.

Galaţiul urma să se alinieze oraşelor din lumea civilizată, din punct de vedere al gestionării gunoaielor: s-a făcut o groapă ecologică, s-au cumpărat pubele, containere şi maşini de salubritate. Doar că, de aproape un an de zile, containerele de colectare selectivă, cumpărate din bani europeni, au dispărut din majoritatea cartierelor. În timp ce praful se aşterne pe investiţia din bani europeni, autorităţile măresc taxele destinate colectării deşeurilor sub un pretext cel puţin bizar. Astfel, companiile comerciale au fost notificate că vor plăti mai mult deoarece:

„În vederea alinierii la normele europene privind gestionarea deşeurilor, a fost necesară implementarea în municipiul Galaţi a sistemului integrat de management al deşeurilor prin programul ISPA. Acest fapt a condus la schimbarea radicală din punct de vedere ecologic a sistemului de depozitare, neutralizare, reciclare a deşeurilor şi la achiziţionarea de noi echipamente”

Sub acest pretext, populaţia şi agenţii economici plătesc chiar şi de nouă ori mai mult unele servicii de salubritate.

Astfel, în timpul mandatului meu de viceprimar pentru „Depozitarea controlată a deşeurilor municipale” erau următoarele taxe: deşeuri menajere produse de persoane fizice – 8,63 lei/tona; deşeuri produse de agenţi economici 14,78 lei/mc. Din august anul acesta, pentru acelaşi serviciu s-a decis ca persoanele fizice să achite 75,11 lei/tona iar cele juridice – 34,14 lei/mc!

În timpul mandatului meu, pentru precolectare, colectare şi transport al deşeurilor menajere persoanele fizice plăteau 48,12 lei/tona iar agenţii economici – 24,72 lei/mc.

De luna aceasta, populaţia achită 108,57 lei/mc (inclusiv TVA) iar agenţii economici – 59,47 lei/mc.

Pentru a vă face o idee despre nivelul preţurilor practicate în domeniu de alte firme, ofer în cele ce urmează câteva din diverse zone ale ţării. Astfel, pentru  precolectare, colectare şi transport al deşeurilor menajere la agenţii economici se percep următoarele tarife: 17,84 lei/mc (Salprest Ocna Mureş), 30,85 lei/mc (Rosal Grup SA – companie controlată de omul de afaceri Silviu Prigoană), 31,60 lei/mc (SC Polaris Holding SRL) sau 36 lei/mc (SC Brantner Servicii Ecologice SA).

Ce s-a întâmplat cu colectarea selectivă, pentru care s-au cheltuit 23 de milioane de euro, şi de ce plătim mai mult decât dublu pentru serviciile de salubritate?

Minciuni electorale.

”Mai multă grijă pentru cei aflați în nevoie.

Ce vrem să facem?

Venim în sprijinul vârstnicilor și al familiilor de pensionari punând în aplicare un sistem de compensare a energiei termice.

Cum vrem să facem?

Până la 1 noiembrie 2012 va fi schimbat sistemul de subvenție a prețului la energie termică, cu compensarea până la 100% a facturilor pentru persoanele vârstnice sau aflate în dificultate, în vederea creării posibilității rebranșării acestora la sistemul de alimentare centralizat.

De ce vrem să facem asta?

Pentru că nu putem să acceptăm ca, după o viață de muncă, părinții și bunicii noștri să stea iarna în frig deoarece nu își permit să plătească încălzirea.”

Fragmentul de mai sus este extras din pliantul ”Gălățeni, meritați mai mult!” cu care și-a făcut în 2012 campanie electorală Marius Stan. Acum, după doi ani și jumătate, se dovedește că nu au fost decât minciuni: persoanele vârstnice sau aflate în dificultate nu achită la căldură facturi compensate până la 100% iar în frig stau inclusiv cei care își achită la zi întreținerea, nu doar ”părinții și bunicii care nu își permit să plătească încălzirea” pe care acum îi alintă cu apelativul ”rău-platnici”.

Noul Galați, pe derdelușul economic!

De doi ani și jumătate, de când s-a schimbat conducerea atât la nivel de primărie cât și la Consiliul Județului, asităm la un fenomen extrem de periculos: economia Galațiului este într-un declin continuu și, din câte se pare, de neoprit. Deși din 2012 România nu mai este în recesiune economică, șomajul a crescut în Galați cu 22%, în perioada iulie 2012 – iulie 2014 față de ultimul an din mandatul meu și al primarului Dumitru Nicolae.

Am primit provocarea de a fi viceprimar al Galațiului în cea mai grea perioadă prin care a trecut România în ultima vreme: criza economică din 2008-2012. Chiar și așa, în ultimul an al mandatului meu și al primarului Dumitru Nicolae, respectiv în perioada iulie 2011 – iunie 2012, înregistram în medie un număr lunar de 14.748 șomeri, cu o rată a șomajului variind între 6,7 și 7,6%.

În iunie 2012, când noii lideri au preluat conducerea Galațiului, erau înregistrați 13.656 șomeri. După doar jumătate de an, numărul lor se ridica, în decembrie, la 18.069!

În iunie 2013, după un an de Nou Galați, aveam 18.853 șomeri, cu 5.197 mai mulți față de luna similară a anului precedent!

Nivelul catastrofal la care a ajuns în doar un an economia locală este reflectat de statistică: avem o medie lunară de 16.981 șomeri în perioada iulie 2012 – iunie 2013.

Decăderea accentuată economică este reflectată și de situația din următorul an administrativ: avem o medie lunară de 17.957 șomeri în perioada iulie 2013 – iunie 2014. Mai mult, am ajuns ca în august acest an să înregistrăm un procent record de 9,4% șomeri (19.254 șomeri)!

Doar în doi ani, sub noua administrație șomajul a sporit cu 22%, în condițiile în care în toată acestă perioadă economia României nu doar că nu a fost în recesiune, ci a crescut. Avem în medie, lunar, 3.209 mai mulți șomeri decât erau în ultimul an din mandatul meu de viceprimar. Spre exemplu, pentru a fi înțeles de toată lumea, șomerii apăruți în plus în noua administrație ar putea umple o treime din stadionul Oțelul!

Și toate acestea în condițiile în care în niciun an administrația locală nu a reușit să cheltuie măcar banii de investiții și dezvoltare. Doar în acest an, 50 de milioane de lei au rămas în buget. Plus că investitori serioși, dispuși să aducă sute de milioane de euro, au fost trimiși la plimbare, cum s-a întâmplat de exmplu cu suedezii de la Usitall. Aceștia doreau să construiască la Galați, cu 200 de milioane de euro din fonduri proprii, o centrală de producție a energiei termice din deșeuri. În aprilie 2012 bătuseră palma cu primarul Dumitru Nicolae dar în decembrie 2012, odată cu schimbarea edilului și venirea lui Marius Stan, au renunțat.

„Motivul pentru care am decis să stopăm discuţiile cu autorităţile locale din România este lipsa lor de interes. A fost dificil până să şi discutăm cu ei. Nu înţeleg de ce nu au vrut”, a declarat în decembrie 2012 directorul general al Usitall, Mattias Philipsson, citat de Mediafax.