Studiul de fezabilitate pentru construcţia tunelui pe sub Dunăre, puternic supraevaluat

Autorităţile locale pregătesc un nou atentat la buzunarele gălăţenilor. După ce am plătit dublu sarea pentru deszăpezire sau de câteva ori mai mult pentru concerte la tot felul de sărbători, avem acum toate şansele să intrăm în Cartea Recordurilor pentru cel mai scump studiu de fezabilitate din lume pentru un tunel.

Autorităţile locale şi-au propus să dea 12.4 milioane de euro (10 milioane fără TVA) pentru încredinţarea studiului de fezabilitate pentru subtraversarea Dunării. Documentul este puternic supraevaluat având în vedere următoarele:

– Studiul de fezabilitatea realizat în 2011 pentru finanţarea podului peste Dunăre, la Brăila, a costat doar 200.000 de euro, de 60 de ori mai puţin decât intenţionează să cheltuie autorităţile gălăţene. În cazul vecinilor noştri, banii nici măcar nu au fost daţi din buzunarul brăilenilor, ci au fost obţinuţi printr-un împrumut nerambursabil de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). La aceste costuri s-au mai adăugat ulterior 250.000 de euro pentru studii geodezice şi hidrotehnice;

– Autorităţile locale gălăţene susţin că tunelul va fi realizat prin accesarea de fonduri europene. În acest caz, nu sunt acceptate cheltuieli pentru realizarea studiilor de fezabilitate mai mari de 3% din valoarea totală a investiţiei, în cazul investiţiilor mici. Pentru cele mari, cheltuielile privind realizarea studiilor de fezabilitate este de maxim 1,5%. În condiţiile existenţei un studiu de prefezabilitate prin care se estimează un cost de  220 de milioane de euro, rezultă că valoarea maximă ce poate fi supusă licitaţiei este de 3,3 mil euro.
Şi costul estimat  prin studiul de prefezabilitate pentru subtraversare este supraevauat, având în vedere ca, prin studiul de fezabilitate realizat la Brăila de BERD costul podului peste Dunăre este de 120 milioane de euro (un  pod principal de 1.520 m şi 2 viaducte la Brăila şi Tulcea de 600 m şi respectiv 420 m).  Ori, este cunoscut faptul că realizarea unui tunel (subtraversare) are un cost mult mai mic decât realizarea unui pod.

Susţinem orice proiect ajută la dezvoltarea oraşului şi a zonei, dar nu susţinem jefuirea banului public.

Plângere penală împotriva celor care au sistat căldura la 39 de asociaţii de proprietari

De mai mult de o săptămână asistăm la atitudinea criminală pe care o au autorităţile locale faţă de aproximativ 10.000 de gălăţeni, obligaţi să stea în frig chiar dacă majoritatea au facturile la utilităţi achitate la zi. În condiţiile în care mai multe nopţi la rând au fost înregistrate în Galaţi temperaturi ce au coborât sub -10 grade Celsius, în condiţiile şi în zilele următoare se anunţă un ger cumplit (de exemplu, astăzi dimineaţă erau -13 grade Celsius), am decis să semnalăm celor în drept modul criminal în care autorităţile se poartă cu proprii cetăţeni.

Astfel, am formulat o sesizare penală pentru abuz în serviciu în formă calificată, referitoare la art. 50 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică. Acest articol prevede că “Furnizarea agentului termic în condiţii care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.” Conform legii serviciului public de alimentare cu energie termică “Operatorii serviciului (în cazul de faţă, Apaterm) au, în principal, următoarele obligaţii: să asigure continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică; să asigure accesul nediscriminatoriu la reţeaua termică pentru toţi utilizatorii de energie termică solicitanţi; să asigure stocurile de combustibili şi piese de schimb, în aşa fel încât să respecte principiul continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică, în orice condiţii”
Aşadar, furnizarea de căldură către populaţia Galaţiului este o obligaţie legală, nu una opţională. Bun sau rău-platnic, oricine este racordat la reţeaua termică trebuie să primească „nediscriminatoriu” căldură iarna, altfel poate să se îmbolnăvească grav sau chiar să moară.
Nu este normal ca mii de oameni la zi cu plăţile la întreţinere să tremure de frig, în casă. Mai ales că, aşa cum am mai arătat, o mare parte din datoriile către Apaterm sunt generate tot de neprceperea celor din Primărie de a gestiona situaţia.

După cum am mai arătat şi la sfârşitul anului trecut, printre cei mai mari datornici, din cauza cărora gălăţenii de bună credinţă nu primesc căldură, sunt chiriaşi ai Primăriei Galaţi. În total, Primăria Galaţi are aproximativ 2.500 de apartamente – locuinţe sociale. Estimăm că nivelul utilităţilor neachitate se ridică la câteva milioane de euro. Odată plătite datoriile de către administraţia locală, aceasta se poate îndrepta în instanţă împotriva chiriaşilor rău-platnicilor, aşa cum se proceda în timpul mandatului meu de viceprimar. Dacă Primăria Galaţi, în calitate de proprietar, şi-ar achita datoriile, nu ar mai exista blocajul financiar dintre Apaterm şi Electrocentrale, blocaj prin care se condiţionează livrarea de agent termic.

Sesizare penală pe care am depus-o astăzi are în vedere tragerea la răspundere penală a persoanelor din cadrul autorităţilor publice locale ce se fac vinovate de nerespectarea, cu rea – credinţă, a obligaţiilor ce le revin prin decizia de sistare a furnizării de energie termică pentru un număr de 39 de asociaţii de locatari. Considerăm vădit nelegală aceasta modalitate de a întrerupe agentul termic atât pentru persoanele care şi-au plătit facturile, cât şi pentru cei care au restanţă la plata lor. Dispozitiile legii în acest prevăd că „neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere” (art.  42 alin. (10) din Legea 51/2006), fără să se arate posiblitatea întreruperii furnizării agentului termic, în caz de neplată.

În cazul întârzierilor la plată există alte modalităţi prevazute de lege pentru recuperarea prejudiciului: penalităţi şi executarea silită. În lege se prevede că serviciul public poate fi intrerupt doar în cazuri excepţionale şi în condiţii bine stabilite, întârzierea la plată nefiind unul dintre ele: „Serviciul public de alimentare cu energie termică poate fi întrerupt în următoarele condiţii: în caz de forţă majoră, de avarii, precum şi în perioadele programate pentru revizie. Utilizatorii de energie termică vor fi informaţi în detaliu asupra condiţiilor de întrerupere a serviciului public de alimentare cu energie termică.”

Sperăm ca, măcar în ceasul al 12-lea, autorităţile locale să realizeze că nu se pot juca cu vieţile a mii de oameni: să dea drumul la căldură şi să recupereze pe cale legală datoriile. În caz contrar, la ce geruri se anunţă, s-ar putea trezi în nefericita ipostază de a fi acuzate de genocid: art 357 Cod penal, care se referă la această infracţiune, prevede la capitolul infracţiuni săvârşite de civili şi „supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugere fizică”.