Galatenii merita o altfel de campanie, cu altfel de politicieni care sa fie capabili sa faca o altfel de politica

Cu totii am observat aparitia in spatiul public a unor bannere sau corturi care poarta insemnele unor formatiuni politice si contin imagini cu politicienii care si-au manifestat deschis intentia de a participa la competitia electorala.

Dupa cum stiti, noua lege electorala interzice orice forma de publicitate outdoor (exceptie facand avizierele electorale) si a fost conceputa tocmai pentru a limita astfel de derapaje, pentru a feri cetatenii de excesele politicului.

In mod evident, bannerele si corturile despre care vorbim, reprezinta materiale electorale, chiar daca pe ele nu apare decat o sigla de partid si lipseste indemnul „Votati cu…”.

Am inteles ca multi galateni sunt nemultumiti, ba chiar se simt agresati de acest mod de a face campanie electorala.

Se pare ca, politicienii care au apelat la astfel de metode, au gasit si de data aceasta o portita si au reusit sa incalce legea fara sa para ca o fac.

Nu o sa ma pierd intr-o discutie sterila despre cat de mult sau cat de putin incalca legea astfel de materiale electorale, pentru ca, daca derapajul legal nu este foarte evident, cel moral deja a starnit indignarea galatenilor.

Cred ca galatenii s-au saturat de aceiasi politicieni, care incearca sa-i agreseze cu aceleasi vechi metehne. Si mai cred ca galatenii merita un alt mod de a face campanie, in care politicienii sa vina cu proiecte, cu o echipa mai mult profesionista decat politica si mai ales cu solutii.

Consider ca, politica facuta la cort sau din cort ca si bannerele imense cu pretentii de icoane electorale, reprezinta un mod depasit de a face politica, iar politicienii care inca mai apeleaza la astfel de metode dau dovada de dispret fata de alegatori.

Eu le promit galatenilor ca nu voi apela la astfel de metode si ca voi incerca sa le castig votul convingandu-i cu solutiile, proiectele si valoarea oamenilor pe care mi-am propus sa-i aduc sa administreze Galatiul.

Doua treimi dintre elevii galateni, tinuti in frig in salile de clasa

Pentru zeci de mii de elevi galateni, prezenta intr-o institutie de invatamant a devenit un adevarat calvar deoarece caldura, de care ar fi trebuit legal sa beneficieze inca de acum doua saptamani, se lasa in continuare asteptata.

In aproximativ doua treimi din institutiile de invatamant temperaturile din clase se apropie de cele de afara, chiar daca, la sfarsitul lunii septembrie, Marius Stan dadea asigurari ca: „cu certitudine vom reusi sa furnizam agent termic populatiei Galatiului”.

Acest lucru nu se intampla in niciun apartament sau institutie racordate la sistemul centralizat, desi temperaturile au scazut noaptea pana aproape de limita inghetului (de exemplu, in aceasta noapte sunt prognozate doar 4 grade Celsius). Cel mai mult au de suferit in prezent copiii, nevoiti sa invete in clase inghetate, cum se intampla de exemplu la  gradinitele 41 si 49 ori la scolile 17 si 29.

Mai grav, exista unitati de invatamant dotate cu centrale termice pe care nu le pot porni deoarece nu au aviz de functionare de la ISCIR (Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat), din cauza ca primaria nu le-a alocat acesti bani. 

Din pacate, in noul Galati nu s-au gasit in 2015 cateva mii de lei pentru o avizare ISCIR utila elevilor si profesorilor, dar s-au gasit peste 60.000 de euro pentru un autoturism de lux Touareg (model V6 TDI Supreme) cu care sa se plimbe primarul Marius Stan.

Galatiul a avut la dispozitie solutii pentru a evita o criza a incalzirii dar autoritatile locale, din prostie sau rea-credinta, au decis sa le ignore. Dupa cum am mai aratat si in alte randuri, in noiembrie 2011, pe fondul conflictului dintre Electrocentrale si Apaterm, Dumitru Nicolae a decis ca ar fi necesara o alternativa la monopolul gigacaloriei detinut de Electrocentrale. Edilul a discutat cu suedezii de la Usitall, care s-au aratat dispusi sa investeasca 200 de milioane de euro intr-o centrala pe baza de deseuri.

Municipalitatea trebuia sa ofere doar terenul si gunoiul. Extrem de interesati de proiect, suedezii au venit in aprilie 2012, la Galati, cu o delegatie condusa de Excelenta Sa dl. Anders Bengtcén, Ambasadorul Suediei in Romania.

Odata cu schimbarea primarului, s-a schimbat si politica noii administratii, care a decis ca nu este oportuna o asemenea investitie. Satui sa tot bata la usi inchise, suedezii au renuntat la proiect in decembrie 2012, iar motivele invocate arata o situatie halucinanta: reprezentantii primariei nu doar ca au fost dezinteresati, dar nici macar nu au vrut sa discute despre o investitie de 200 de milioane de euro ce rezolva problema incalzirii orasului!

„Motivul pentru care am decis sa stopam discutiile cu autoritatile locale din Romania este lipsa lor de interes. A fost dificil pana sa si discutam cu ei. Desi reprezentantii municipalitatii au avut acces la toate informatiile despre tehnologia Usitall o perioada indelungata, nu a existat niciun angajament din partea acestora fata de planul nostru de investitie, in ciuda faptului ca solutia noastra de cogenerare ar asigura, in doar cativa ani, incalzirea apartamentelor din oras la preturi extrem de competitive, folosind doar deseuri municipale. Din pacate, la nivelul autoritatilor locale nu exista deocamdata un plan sustenabil pentru asigurarea agentului termic pe termen lung, la costuri mici sau in ceea ce priveste impactul deseurilor asupra mediului inconjurator”, declara atunci Mattias Philipsson, CEO Usitall.

Termenul de executie avansat la discutiile cu primarul Dumitru Nicolae, era de doi ani. Astfel, daca interese locale meschine nu ar fi blocat acest proiect, galatenii ar fi beneficiat inca de anul trecut de caldura din gunoaie arse, la un pret mult mai mic.

Revenind la situatia din prezent, tot mai multi galateni, majoritatea parinti ai copiilor tinuti in frig, ne-au cerut ajutor si au spus ca, in disperare de cauza, vor iesi sa protesteze in strada. Din pacate, solutiile sunt in curtea primariei. In caz ca nu va fi pornita caldura in cel mai scurt timp, ii asiguram pe galateni de sprijin in orice actiune ar intreprinde.

Lista firmelor care au obţinut contracte de lucrări în unităţile de învăţământ prin încredinţare directă, deşi abia erau înfiinţate ori nu aveau ca principal obiect de activitate construcţiile

Promiteam în precedenta conferinţă de presă o listă cu beneficiarii lucrărilor de reparaţii din şcoli. Pe lângă faptul că nu ştiu ca vreuna dintre ele să fi participat la vreo licitaţie, este cel puţin bizar modul în care au ajuns să facă reparaţii firme proaspăt înfiinţate, fără angajaţi sau care au ca obiect principal de activitate baruri, comerţul sau consultanţa pentru afaceri.

Astfel, firma Bogars a primit fără licitaţie trei contracte în valoare de 443.265 lei (fără TVA) în condiţiile în care se ocupă de „comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare”. Pe 3 octombrie primăria i-a oferit un contract de „Construire şarpantă şi învelitoare la Colegiul T. Vuia” în valoare de 322.336 lei, pe 14 august un alt contract de „Reparaţii Şcoala 15 Elena Cuza şi gădiniţa Mihaela” (48.354 lei) iar pe 8 august un contract de „Reparaţii şi igienizare Şcoala nr. 33 corp B” (72.574 lei).

Firma Brosisbo, cu 4 angajaţi în 2013 şi obiect principal de activitate „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor” a primit pe 29 august un contract de „Reparaţii şi igienizare Grădiniţele nr. 6, 7 şi 32” în valoare de 64.391 lei (fără TVA).

La doar trei luni de la înfiinţare, firma Duende Steel primea, pe 14 august, un contract de 24.125 lei (fără TVA) pentru „Reparaţii curente Grădiniţa nr. 39”.

Un caz aparte este cel al firmei Dunărea Expert Service din satul Frumuşiţa, înregistrată în 2013 cu obiect principal de „Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management”. Firma avea în 2013 zero angajaţi şi o cifră de afaceri de 2.100 de lei, suficient cât să primească de la Primăria Galaţi patru contracte în valoare totală de 232.215 lei (fără TVA) pentru reparaţii şi igienizări Liceul cu Program Sportiv, Seminarul sf. Apostol Andrei, reparaţii sala de sport a Grupului Şcolar Industrial de Marină şi reparaţii curente Şcoala nr. 22 şi Grădiniţa nr. 14.

La două luni şi jumătate de la înfiinţare, pe 15 septembrie, Euro Danub Edil primea de la Primărie două lucrări în valoare totală de 96.446 lei (fără TVA) pentru reparaţii şi igienizări la Grădiniţele Neniţescu şi Sf. Stelian şi la Şcoala Dan Barbilian.

Getica SRL, cu obiect principal de activitate „Repararea dispozitivelor de uz gospodăresc şi a echipamentelor pentru casă şi grădină” şi doar 4 angajaţi în 2013, a primit pe 3 octombrie un contract de 365.570 lei (fără TVA) pentru „Construire şarpantă şi învelitoare la Liceul A. Saligny”.

Pentru că se ocupă de „comerţ cu ridicata” şi a avut în 2013 un salariat, firma Ilcriss Sport a primit trei contracte în valoare totală de 152.039 lei (fără TVA) pentru „Reparaţii tâmplărie şi pardoseli Grădiniţa nr. 1”, „Reparaţii Grădiniţa 23 Tedi şi Ciprian Porumbescu” (ambele pe 14 august) şi „Reparaţii şi igienizări Grădiniţa 1”, pe 20 octombrie.

Un caz excepţional îl reprezintă cel al firmei Imagistic Romcons, înfiinţată pe 22 septembrie 2014 în comuna Şendreni. La sfârşitul lunii noiembrie primea de la Primăria Galaţi, fără licitaţie, două lucrări în valoare totală de 481.846 lei (fără TVA) pentru „Reparaţii centrală termică Colegiul Vasile Alecsandri” şi „Centrală termică Liceul Teoretic Dunărea”.

O situaţie asemănătoare întâlnim şi la Manudar Prod SRL, înfiinţată în mai 2014 pentru „activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management” şi care primeşte în august şi octombrie cinci contracte de la Primăria Galaţi, în valoare totală de 867.857 lei (fără TVA): trei de reparaţii (Şcoala 2, 34, 12 şi Grădiniţa 20) şi două de „Construire şarpantă şi învelitoare” la Şcolile 3 şi 31.

Un cadou la fel de mare a primit şi Metalo Invest, specializată în „comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice”: trei contracte în valoare totală de peste 800.000 lei (fără TVA) pentru reparaţii Colegiul Paul Dimo şi construire şarpantă şi învelitoare la Şcolile 40 şi 41.

Un exemplu de rapiditate în accesul la banul public îl dă MKV Amtech Engineering SRL , înfiinţată pe 3 iulie 2014 şi care primeşte, luna următoare, pe 14 august, lucrări de reparaţii şi igienizări la Şcoala 28 (în valoare de 32.059 lei fără TVA).

Recordul îl deţine însă Moviland Met SRL, înfiinţată în 8 septembrie 2014, care primeşte după doar două săptămâni un contract de reparaţii curente la Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu în valoare de 80.635 de lei fără TVA. Pe 11 octombrie mai semnează alte patru contracte de reparaţii şi igienizări la Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu, Liceul Teoretic Radu Negru, Şcoala nr. 40 Iulia Haşdeu şi Grădiniţa Licurici. Firma a obţinut în total de la Primăria Galaţi aproximativ 500.000 de lei fără TVA.

RED SRL, avându-l drept acţionar pe Cristian Istrate, firmă specializată în consultanţă pentru management şi cu un singur salariat în 2013, obţine de la Primăria Galaţi două contracte în valoare totală de 335.130 lei fără TVA pentru reparaţii şi igienizări Şcoala Ştefan cel Mare şi Construire Şarpantă şi învelitoare la Colegiul D. Moţoc.

În niciunul din cazuri nu a fost făcută licitaţie, nici măcar acolo unde lucrările atribuite aceleiaşi firme depăşeau plafonul de 100.000 de euro.

După cum subliniam şi data trecută, în peste 30 de cazuri, contractele au fost semnate după începerea anului şcolar, existând numeroase situaţii când actele au fost parafate abia la sfârşitul lunii noiembrie!

Este cel puţin bizar modul cum firme abia înfiinţate sau cu zero angajaţi în anul precedent au obţinut contracte de sute de mii de lei. Cerem Primăriei Galaţi să ne prezinte care au fost criteriile care au stat la baza atribuirii acestor contracte.

„În Galaţi, iarna va fi ca vara”

CE VREM SĂ FACEM?

  • Să reabilităm termic, până la 1 ianuarie 2015, cu fonduri europene şi fără costuri pentru proprietari, 50.000 de apartamente în municipiul Galaţi. Începem la 1 iulie 2012 pentru că reabilitarea termică reprezintă o investiţie economică pe timp de criză, de care trebuie să beneficieze toţi gălăţenii care deţin un apartament de bloc.

CUM FACEM ASTA?

  • Punem în aplicare un proiect pe 4 ani, de anvelopare a 50.000 de apartamente, pentru suma de 25.000.000 de euro, bani proveniţi din fonduri europene. Creăm, astfel, circa 750 de locuri de muncă cu caracter permanent.
  • Direcţionăm banii din bugetul local cu prioritate către investiţii cu valoare economică, aşa cum este programul de reabilitare termică a blocurilor.

DE CE FACEM ASTA?

  • Pentru că reabilitarea termică a blocurilor este o investiţie sigură pe timp de criză, care aduce locuri de muncă în domeniul construcţiilor.
  • Pentru că reabilitarea termică a clădirilor este cea mai eficientă metodă de reducere a facturilor la întreţinere: facturile la întreţinere scad cu până la 50%, iar pierderile de căldură cu 80%.
  • Pentru că reabilitarea termică va însemna, pentru gălăţeni, creşterea valorii apartamentelor.”

Textul de mai sus reprezintă una din gogoşile servite de Marius Stan în timpul campaniei electorale din 2012. Din păcate, vorbele sale goale nu mai au nevoie de nici un comentariu.

Culmea este că proiectul putea fi făcut, dar nu s-a dorit. În fiecare an bugetul oraşului nu a fost integral cheltuit. De exemplu, doar anul trecut au rămas în buget 50 de milioane de lei.

Şantiere în timpul anului şcolar în peste 30 de instituţii de învăţământ

Deşi aveau bani şi nu au reuşit nici anul trecut să cheltuiască tot bugetul, autorităţile locale au alocat târziu fondurile pentru renovarea multor instituţii de învăţământ. În peste 30 de cazuri, contractele au fost semnate după începerea anului şcolar, existând numeroase situaţii când actele au fost parafate abia la sfârşitul lunii noiembrie!

În aceste condiţii, nu e de mirare că în 30 de instituţii elevii şi cadrele didactice şi-au desfăşurat activitatea luni de zile în şantiere.

Ca şi record negativ, abia pe 24 noiembrie, la peste două luni de la începerea şcolii, se semnau contractele de montare a centralelor termice la Grădiniţa 26, Şcoala „Ştefan cel Mare” şi Liceul Teoretic Dunărea.

Cu doar câteva zile mai devreme, pe 20 noiembrie, se semnau actele pentru reparaţii şi igienizări la Grădiniţa nr. 1, pentru reparaţii la centrala termică a Colegiului „Vasile Alescsandri” şi pentru reparaţii gratii parter la Şcoala „Sf. Grigore Teologul”.

Pe 11 noiembrie, la două luni de la începerea şcolii, se semnau documentele pentru reparaţii şi igienizări la Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu”, Liceul Teoretic „Radu Negru”, Şcoala nr. 40 „Iulia Haşdeu”, Grădiniţa Licurici.

Pe 7 noiembrie, se întocmeau documentele pentru reparaţii grup sanitar şi înlocuire tâmplărie la Colegiul „Elena Doamna” iar la începutul lui octombrie se finalizau actele pentru construire şarpantă şi învelitoare la colegiul Traian Vuia, Liceul A. Saligny, Liceul Sportiv, Liceul Dunărea, Liceul E. Racoviţă, Colegiul D. Moţoc, Şcoala 17, Şcoala 31, Şcoala 3, Şcoala 40, Şcoala 41, Şcoala P.Ţuţea, Şcoala nr. 22 şi căminul Colegiului Costache Negri.

În sfârşit, pe 22 septembrie se aprobau reparaţiile curente la Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” iar pe 15 septembrie lucrările de reparaţii şi igienizări la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Colegiul Costache Negri, Grădiniţele Neniţescu şi Sf. Stelian, Şcoala „Dan Barbilian”.

Dat fiind că erau bani la buget şi se ştia data la care începe şcoala, lucrările puteau fi programate să se desfăşoare în timpul vacanţei de vară. Doar proasta organizare şi nepriceperea administraţiei locale au făcut ca zeci de mii de elevi şi sute de cadre didactice să aibă de suferit. Din informaţiile noastre nici măcar acum, în prag de februarie, lucrările nu s-au terminat la multe din unităţile de învăţământ enumerate mai sus. Într-o astfel de situaţie se află, de exemplu, Liceul Sportiv, Şcola nr. 40 şi Liceul Dunărea.

Termoficarea Galaţiului, preluată de o firmă politizată, îngropată în datorii

Intrarea în faliment a Apaterm arată încă o dată cât de nepregătite sunt autorităţile locale să gestioneze problemele serioase ale oraşului. Deşi suntem într-o situaţie critică în ceea ce priveşte sistemul centralizat de încălzire, nici până la această oră nu avem o strategie dezbătută şi agreată, cu soluţiile optime, termene de realizare şi surse de finanţare, iar populaţia stă sub permanenta ameninţare că poate rămâne în frig în plină iarnă.

Fără o strategie viabilă, noua societate Calorgal, despre care se spună că va prelua activitatea Apaterm, va acoperi în cel mai bun caz o situaţie de urgenţă, de moment, dar nu va rezolva problema încălzirii şi asigurării apei calde la Galaţi pe termen lung, cu asigurarea calităţii corespunzătoare a serviciului la preturi suportabile pentru consumatori.

În primul rând, pentru a putea funcţiona, Calorgal ar trebui să aibă un buget de salarii şi de investiţii de minim 500.000 de euro pe lună (presupunând că ar activa cu doar 500 de angajaţi şi ar face reparaţiile şi investiţiile minim necesare). La acestea trebuie adăugat un buget necesar utilării complete a sediului, în condiţiile în care toate bunurile falimentarului Apaterm vor fi scoase la licitaţie. Astfel, doar pentru a-şi desfăşura activitatea la un nivel minim Calorgal ar avea nevoie de un buget estimat pentru 2015 de cel puţin 5 milioane de euro. De unde se iau aceşti bani?

Ca fapt divers, societatea a funcţionat în 2012 cu 4 angajaţi şi a avut 2.892 de lei datorii iar în 2013 a avut un singur angajat şi a încheiat anul cu 57.089 lei datorii. Aşadar o firmă, care nu e în stare să obţină profit cu un singur angajat, se va îngriji de termoficarea oraşului, de destinele a peste 60.000 de beneficiari şi va avea în grijă un buget de zeci de milioane de lei?!

După cum arătam şi în urmă cu doi ani, în conducerea Calorgal au fost numite trei persoane, după cum urmează: Silviu Bacalum (33 de ani la momentul numirii) – administrator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie; Ionuţ – Florin Pucheanu (31 de ani la momentul numirii) – administrator şi membru al Consiliului de Administraţie; Mircea Ispas (51 de ani la momentul numirii) – administrator şi membru al Consiliului de Administraţie. Dacă în ceea ce-l priveşte pe Mircea Ispas nu poate fi contestată vasta sa experienţă în domeniul termoficării, aş dori să ne explice primarul Marius Stan care au fost criteriile după care au fost numiţi ceilalţi doi administratori? În condiţiile în care experienţa lor în domeniu nu există, se poate vorbi doar de politizarea conducerii Calorgal. Principala calitate pe care o aveau Pucheanu (membru PSD) şi Bacalum (membru PNL) era cea de consilieri ai primarului, nu şi de experţi în domeniu.

Nu în ultimul rând trebuie reamintită indiferenţa criminală a actualei administraţii. În noiembrie 2011, pe fondul conflictului dintre Electrocentrale şi Apaterm, Dumitru Nicolae a decis că ar fi necesară o alternativă la monopolul gigacaloriei deţinut de Electrocentrale. Edilul a discutat atunci cu suedezii de la Usitall, care s-au arătat dispuşi să investească 200 de milioane de euro într-o centrală pe bază de deşeuri. Municipalitatea trebuia să ofere doar terenul şi gunoiul. Extrem de interesaţi de proiect, suedezii au venit în aprilie 2012, la Galaţi, cu o delegaţie condusă de Excelenţa Sa dl. Anders Bengtcén, Ambasadorul Suediei în România.

Odată cu schimbarea primarului, s-a schimbat şi politica noii administraţii, care a decis că nu este oportună o asemenea investiţie. Sătui să tot bată la uşi închise, suedezii au renunţat la proiect în decembrie 2012. “Motivul pentru care am decis să stopăm discuţiile cu autorităţile locale din România este lipsa lor de interes. A fost dificil până să şi discutăm cu ei. Deşi reprezentanţii municipalităţii au avut acces la toate informaţiile despre tehnologia Usitall o perioadă îndelungată, nu a existat niciun angajament din partea acestora faţă de planul nostru de investiţie, în ciuda faptului că soluţia noastră de cogenerare ar asigura, în doar câţiva ani, încălzirea apartamentelor din oraş la preţuri extrem de competitive, folosind doar deşeuri municipale. Din păcate, la nivelul autorităţilor locale nu există deocamdată un plan sustenabil pentru asigurarea agentului termic pe termen lung, la costuri mici sau în ceea ce priveşte impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător”, declara atunci Mattias Philipsson, CEO Usitall.

Termenul de execuţie avansat la discuţiile cu primarul Dumitru Nicolae era de doi ani. Astfel, dacă interese locale meschine nu ar fi blocat acest proiect,  gălăţenii ar fi beneficiat din toamna lui 2014 de căldură din gunoaie, la un preţ mult mai mic faţă de frigul oferit de Apaterm şi Electrocentrale.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcate mesajele contradictorii transmise de primarul Marius Stan: Ba declara că serviciul centralizat e falimentar şi nu mai are niciun viitor şi că va acorda sprijin financiar pentru achiziţionarea de centrale de apartament, ba susţine că serviciul centralizat este viitorul şi trebuie salvat şi dezvoltat.

În consecinţă, cerem autorităţilor locale să prezinte de urgenţă spre dezbatere publică planul legat de sistemul centralizat de încălzire al oraşului.

Amendamente la un buget netransparent şi superficial

Recent, Primăria a publicat „spre dezbatere publică”, un proiect de buget al municipiului Galaţi, pe site-ul propriu. Suntem invitaţi să transmitem orice observaţie am putea avea, cu privire la această propunere. Din păcate, nimeni, începând de la un simplu cetăţean fără cunoştinţe economice şi terminând cu unii dintre cei mai experimentaţi economişti sau specialişti în administraţie publică, nu ar putea, realmente, să îşi exprime o opinie informată, educată, cu privire la această propunere, atât din cauza superficialităţii proiectului, cât şi a totalei sale lipse de transparenţă. Iată de ce:

Cap. 51.02 – ni se spune că se vor cheltui 18 milioane lei pentru salariile angajaţilor Primăriei plus aproape 8 milioane lei, cheltuieli de funcţionare.

Nu ni se explică liniile de cost pentru aceşti angajaţi, în ce departamente lucrează aceştia şi de ce este necesară o cheltuială atât de mare. De aici rezultă că nu există o strategie de reducere a numărului de angajaţi ai Primăriei şi nici una de diminuare, eventual printr-o eficientizare electronică, a birocraţiei prin care trebuie să treacă cetăţenii. La un calcul simplu putem trage concluzia că Primăria are aproape 1.000 de angajaţi, ceea ce înseamnă 1 angajat la fiecare 200 de cetăţeni. Dacă luăm în considerare şi toate structurile din subordine, vom obţine chiar un angajat la 100 de cetăţeni.

Cap. 54.02 – 10 milioane lei – rezerva bugetară, fără a ni se explica cum s-a ales această sumă, după ce regulă, de ce nu 12 milioane lei sau de ce nu 8 milioane lei.

Cap. 55.02 – aproape 7 milioane lei pentru plata comisioanelor şi dobânzilor – fără a se prezenta şi graficele de rambursare precum şi destinaţia pe care au avut-o sumele împrumutate, adică în ce s-au investit banii împrumutaţi.

Cap. 61.02 – aproape 12 milioane lei pentru Poliţia Locală – fără a se prezenta structura de cheltuieli a acesteia, adică suma plătită pentru salariile directe, cât şi pentru salariile indirecte, cât s-a plătit pentru combustibil, pentru dotări, utilităţi ş.a.m.d. De asemenea, cheltuielile nu sunt programate corelat cu măsurarea infracţionalităţii în diferitele zone ale municipiului, nu este motivată investiţia în unele zone faţă de altele, nu sunt descrise statistici cu privire la activitatea şi veniturile obţinute din amenzi.

Cap. 65.02 – aproape 175 milioane lei pentru învăţământ – fără a ni se prezenta costul per elev, fără a se defalca costurile salariale directe faţă de cele indirecte, fără a se prezenta defalcarea costurilor cu utilităţile, cu paza, cu celelalte capitole bugetare aferente administrării unităţilor de învăţământ.

Cap 66.02 – aproape 12 milioane lei pentru sănătate – fără a ni se prezenta costul per pacient, fără defalcarea costurilor salariale directe faţă de cele indirecte, fără a se prezenta defalcarea costurilor cu utilităţile, cu paza, cu celelalte capitole bugetare aferente administrării spitalelor şi dispensarelor.

Cap. 67.02 – aproape 33 milioane lei pentru cultură, recreere şi religie (atenţie, mai mult decât pentru sănătate), dintre care 13 milioane pentru teatre – fără a fi defalcate salariile directe, indirecte, celelalte cheltuieli directe şi indirecte şi fără a fi evidenţiate veniturile obţinute de fiecare

unitate culturală, iar alte 20 de milioane de lei vor fi destinate acţiunilor sportive, culturale (presupunem că altele decât cele teatrale) şi religioase, fără a ni se menţiona care sunt acestea, precum şi întreţinerea parcurilor, fără a avea nici cea mai vagă idee cât costă suta de metri pătraţi de parc întreţinut, care sunt parcurile în cauză, în ce cartiere, şi, în general, pe ce se dau banii.

Cap. 68.02 – 30 milioane lei pentru ajutoare sociale, fără a evidenţia nici o cheltuială defalcată, fără a ni se prezenta costul per capita persoană asistată social şi fără a descrie serviciile furnizate pentru aceştia. Din nou, bugetul este mai mare decât cel pentru sănătate.

Cap. 70.02 – 25 milioane lei pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, fără a se prezenta concret proiectele prevăzute. Ni se specifică faptul că se vor investi bani în iluminat public, reparaţii clădiri, pază şi ape meteorice, din nou, fără a se prezenta costurile defalcate.

Cap. 74.02 – 34 milioane lei, din nou, un buget mai mare decât cel alocat sănătăţii, este destinat salubrizării, fără a fi fixate obiective concrete cu privire la câinii maidanezi, colectarea selectivă sau deszăpezirea oraşului. Fără a separa cheltuielile salariale directe de cele indirecte, fără a evidenţia cheltuielile de funcţionare şi cuantumul acestora, fără nimic. 34 milioane lei – fără nici o explicaţie.

Cap. 81.02 – 28 milioane lei – subvenţii pentru energia termică. Nu ne sunt prezentate formula, modul de calcul şi filosofia acestei subvenţii, nu ne este explicată vreo strategie de înlocuire a ei cu investiţii în eficienţa energetică, ni se induce ideea că e o pomană dată de primărie populaţiei când, de fapt, este vorba tot de resursele financiare ale populaţiei.

Cap. 84.02 – 50 milioane lei – transporturi. Din nou avem aici o subvenţie ne-explicata şi ne-detaliată, ni se precizează, în schimb, că 10 milioane de lei sunt cheltuieli destinate întreţinerii străzilor. Care? În ce constă întreţinerea şi care sunt măsurile deja luate ca aceste cheltuieli să fie mai mici celor de anul trecut şi mai mari decât cele din anul următor? 9 milioane de lei se vor duce în rambursarea unor credite contractate pentru investiţii care nu sunt menţionate.

În condiţiile lipsei de eficienţă, lipsei de transparenţă precum şi a lipsei de profesionalism demonstrate mai sus, este clar că bugetul nu lasă loc decât pentru 50 de milioane de lei destinaţi investiţiilor şi dezvoltării, bani pentru care, în proiectul de buget pe 2015, nu este prezentată nici o destinaţie clară, nici un proiect cu o viziune pe termen lung.

De asemenea, nu sunt prezentate proiecte cu finanţare europeană la care bugetul local ar trebui să participe, nu este prezentată vreo investiţie pentru rezolvarea unor probleme stringente ale oraşului, precum lipsa locurilor de muncă, restrângerea activităţii Arcelor Mittal, contrabalansarea lipsei de interes a investitorilor, atragerea tineretului în Galaţi sau chiar rezolvarea problemei termoficării.

În acest context, invitaţia de a aduce îmbunătăţiri, de a supune bugetul local dezbaterii publice este o invitaţie de faţadă, de formă, pentru că, de fapt, interesele primarului Marius Stan, precum şi ale apropiaţilor acestuia şi ale Consilierilor Locali, sunt de a păstra lipsa de transparenţă a cheltuirii banului public, pentru a nu putea fi traşi la răspundere de electorat, peste 18 luni, la alegerile locale.

Invităm Primarul, precum şi persoanele din jurul acestuia, să clarifice problemele ridicate mai sus şi, pe această cale, să nască o dezbatere publică reală cu privire la bugetul local, alături de societatea civila şi de toate celelalte părţi interesate.

De asemenea, Partidul Naţional Liberal este în plin proces de formare a unei echipe care va avea misiunea de a formula o strategie de dezvoltare pe termen lung a municipiului Galaţi. Invităm persoanele care au contribuit la redactarea acestei propuneri amatoristice de buget să urmărească seria de comunicate ale acestei echipe. În cadrul acestora, vom evidenţia bunele practici ale unor municipii reşedinţă de judeţ din România, precum şi unele practici din străinătate şi vom face propuneri concrete de îmbunătăţire a traiului gălăţenilor, pe care solicitam ca Primăria să le pună de urgenţă în practică.